Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2013, ISBN 978-973-1794-77-8
Din neobositele căutări prin tainicele unghere ale dogmei, IPS Părinte Mitropolit vine şi întăreşte convingerea că cea mai mare Taină a existenţei noastre este unirea cu Hristos, Fiul lui Dumnezeu Înomenit, Care „este o Persoană reală, indiscutabil istorică şi incontestabil tainică. În El realitatea cea mai evidentă se uneşte cu taina cea mai profundă“ (p. 17). Mai mult, autorul arată că în iubirea cu care Fiul lui Dumnezeu a îmbrăţişat lumea sunt cuprinse toate veacurile, căci în ea „cele nearătate şi ascunse ale lui Dumnezeu se descoperă (cf. Ps. 50, 4) şi cele ale omului, pe care numai Cuvântul Creator le cunoaşte, se pun în evidenţă şi se unesc în Dumnezeu-Omul“. Această întrepătrundere de taine (Taina lui Dumnezeu şi taina existenţei noastre) constituie elementul-cheie al iconomiei dumnezeieşti, plin de iubire şi grijă părintească, prin care Fiul lui Dumnezeu îl ridică pe om „pe treapta cea mai înaltă de îndumnezeire deplină, prin jertfa de pe Cruce, moartea, Învierea, Înălţarea şi şederea de-a dreapta Tatălui“.
Preocupările dogmatice ale autorului nu sunt nicidecum lipsite de aplicabilitate, ci se raportează permanent la viaţa şi misiunea Bisericii, Trupul Tainic al Mântuitorului Hristos, corabia şi scăparea noastră până la sfârşitul veacurilor. „Având în vedere toate acestea“ – notează autorul – „am considerat că, astăzi, preotul şi credinciosul ortodox au nevoie de formare morală şi spirituală în spiritul credinţei Mântuitorului Hristos şi în lucrarea Lui mântuitoare. Fără o înţelegere concretă a învăţăturii Domnului şi fără o convertire personală, într-o societate desacralizată care pune creştinismul pe acelaşi plan cu mitologia şi mentalităţile populare, misiunea creştină nu poate să se apere şi să se afirme în lume. Deci, în această societate fragilă şi nedefinită, apostolii Bisericii Mântuitorului Hristos au obligaţia să pună mai presus de orice convingerea că Logosul Tatălui este viaţa lumii, adevărul absolut de credinţă, iubirea şi bucuria fără margini care cheamă pe toţi oamenii în comuniune intimă cu Dumnezeu. În acest context, Întruparea, Răstignirea şi Învierea Domnului Hristos sunt arătate lumii ca realităţi fundamentale de credinţă şi iubire care trebuie prezentate şi explicate celor din şcoli, universităţi, spitale şi închisori, sau altor categorii de oameni curioşi sau indiferenţi“ (pp. 37-38).
Opt teme hristologice evaluate dogmatic
Din perspectiva conţinutului, lucrarea „Iconomia plinirii vremilor în Iisus Hristos“ cuprinde o introducere, opt capitole mari, dispuse la rândul lor pe subcapitole şi concluzii generale. Titlul fiecărui capitol transmite sugestiv mesajul teologic pe care autorul îl analizează mai apoi în conţinut. În felul acesta, fiecare temă doctrinară este anunţată dintru început, urmărindu-se astfel un crescendo fundamentat pe lucrarea mântuitoare a Mântuitorului Hristos în lume (I. Fiul Tatălui, Dumnezeu adevărat şi om adevărat, II. Chenoza Fiului lui Dumnezeu şi îndumnezeirea omului, III. „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Dumnezeu adevărat şi om adevărat“, IV. Mântuitorul Hristos, ca ipostas purtător al umanităţii noastre, ne învaţă, Se jertfeşte şi împărăţeşte veşnic întru moştenirea Sa) şi finalizat în dimensiunea eshatologică a unirii noastre cu El (V. Fiul lui Dumnezeu înomenit, Împăratul veacurilor în taina Învierii Sale din morţi şi a îndumnezeirii omului, VI. Prin Cruce şi Înviere spre Împărăţia cerurilor, VII. Înălţarea Domnului la ceruri ca finalitate a iconomiei Logosului înomenit). Ultimul capitol al lucrării se raportează la „Gândirea hristologică a unor teologi contemporani“. Sunt evocate aici nume sonore ale teologiei ortodoxe şi nu numai: Panayotis Nellas, Oliviér Clément, John Meyendorff, Paul Evdokimov, Vladimir Lossky şi nu în cele din urmă părintele profesor Dumitru Stăniloae, căruia autorul îi conferă un loc aparte în lucrarea sa.
Pret: 150 RON – supracoperta