Editura Mitropolia Olteniei, Craiova 2022
Într-o societate care se află într-o continuă schimbare şi transformare, în care aspecte noi ale realităţii tind mereu să înlocuiască forme mai vechi, comunitățile tradiționale încep să-și piardă locul și rolul pe care l-au avut în istorie pentru o lungă perioadă de timp. Recunoaşterea şi promovarea valorilor tradiționale româneşti prin mijloacele moderne de comunicare în masă, prezente şi folosite la scară globală în lumea modernă, trebuie să reprezinte o necesitate și o prioritate în vederea afirmării și păstrării identității, a formării noilor generații și a reintegrării culturii noastre naționale în marea cultură universală, acolo unde i-a fost mereu locul.
În societatea globală actuală se poate vorbi de o dependență crescândă a oamenilor față de sistemele media. Există o relație de dependență care se stabilește între oameni și sistemul media ca întreg sau cu anumite părți mediatice. Această relație nu are sens unic, ci privește și modul în care sistemul media depinde din ce în ce mai mult de resursele controlate de alții. Fără a fi singurele mijloace moderne întrebuințate pentru atingerea anumitor scopuri, mass-media facilitează înțelegerea, orientarea și îndeplinirea lor. Consumul unui produs mediatic depinde atât de contextul în care este distribuit, cât și de produsul în sine.
Studiul mass-media în spațiul românesc trebuie să pornească de la realitățile din România, care a trecut de la o formă de organizare totalitaristă la un sistem democratic. Acest fapt s-a răsfrânt și se resimte și asupra felului în care mass-media din România sunt percepute atât pe plan local, cât și european. În acest proces un rol important continuă să îl aibă radioul și televiziunea, alături de alte mijloace moderne de comunicare în masă. Analiza mijloacelor de comunicare audiovizuale româneşti contribuie la creionarea unei imagini de ansamblu a impactului pe care mass-media le au asupra societăţii în care trăim.