Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2020, ISBN978-606-731-075-7
Lucrarea Fenomenologia religioasă din perspectivă misionară, prezintă modul în care apare și se dezvoltă fenomenologia religioasă ca mișcare filozofică și, totodată, precizează rolul pe care îl poate avea această școală de gândire în propovăduirea Evangheliei de către misionarul ortodox. Autorul identifică zonele comune în care se întâlnesc fenomenologia religioasă și lucrarea misionară ortodoxă în scopul împlinirii poruncii evanghelice care cere ca Vestea cea bună să se facă cunoscută întregii lumi (Marcu 16, 15). În acest studiu, din prisma unei analize interdisciplinare, autorul evidențiază atât rolul cât și locul fenomenologiei religioase în spațiul misionar al Bisericii Ortodoxe.
Structura lucrării are patru capitole, precedate de cuprins și introducere, urmate de concluzii și bibliografie. Studiul începe cu o introducere referitoare la evoluția gândirii fenomenologice pentru a familiariza misionarul ortodox cu metoda și limbajul fenomenologiei religioase, precum și pentru a contura perspectiva raportului dintre misiologia ortodoxă și fenomenologia religioasă.
În primul capitol este prezentat cadrul gândirii europene care a generat școala fenomenologică și gândirea fenomenologică religioasă. În opinia autorului, cunoașterea factorilor istorici, culturali și filosofici care au contribuit la constituirea fenomenologiei religioase, reprezintă argumente necesare pentru relaționarea misiologiei ortodoxe cu fenomenologia religioasă.
Capitolul al doilea, prezintă principalele concepte comune pe care misionarul ortodox le întâlnește atât în misiologia ortodoxă cât și în fenomenologia religioasă. Demersul urmărește realizarea unei corecte abordări a fenomenului religios de către misionarul ortodox. Expunerea învățăturii ortodoxe despre experiența umană, așa cum a dezvoltat-o Părintele Dumitru Stăniloae, constituie în acest studiu punctul de întâlnire dintre fenomenologia religioasă și activitatea misionară ortodoxă.
Capitolul al treilea, evidențiază provocările fenomenologiei religioase adresate lucrării și gândirii misionarului ortodox. În acest sens, investigarea fenomenologică a rugăciunii, pelerinajului și a spațiului liturgic, evidențiază, în viziunea autorului, abilitățile de propovăduire pe care studierea fenomenologiei religioase le poate pune la dispoziția misionarului ortodox.
Cel de-al patrulea capitol specifică dimensiunea spațiului de gândire pe care fenomenologia religioasă o poate oferi misiologiei ortodoxe. Astfel, precizarea unor abordări fenomenologice recunoscute, înseamnă o reală îmbogățire a lucrării misionare ortodoxe de azi, consideră autorul. Concepte fenomenologice religioase precum fenomen saturat și donație, rolul cunoașterii apofatice în cunoașterea fenomenologică, caracterul revelațional al fenomenului sau faptul că investigațiile fenomenologice apelează la operele și gândirea Sfinților Părinți, sunt, în opinia autorului, reale argumente în vederea realizării perspectivei misionare a fenomenologiei religioase. Concluziile arată modul în care activitatea misionară creștin ortodoxă dobândește, prin intermediul limbajului punctual și aplicat al fenomenologiei religioase, un spațiu de acțiune deschis în vederea includerii societății și culturii contemporane în spațiul ecleziologic ortodox. Lucrarea relevă modul în care misiologia ortodoxă, prin intermediul fenomenologiei religioase, readuce fenomenul religios la dimensiunea de eveniment propovăduitor și mărturisitor al lucrării dumnezeiești. Totodată, precizează modul în care integrarea fenomenologiei religioase în lucrarea misiologiei ortodoxe eliberează, integrează și redă credinciosului de azi fenomenul în forma sa deplină, așa cum este revelat de lucrarea Bisericii care Îl propovăduiește lumii pe Hristos Cel întrupat și înviat.