Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2020, ISBN 978-606-731-046-7, ISMN 979-0-69490-143-1
Lucrarea de față intitulată Axionul duminical în literatura psaltică românească din sec. XIX-XX,este structurată în trei părți și vizează repertoriul uneia dintre cele mai importante clase de compoziție ale muzicii bizantine: axionul.
Imnul Axion reprezintă unul dintre cele mai importante producţii ale imnografiei bizantine din cadrul Sfintei Liturghii alături de Trisaghion, Heruvic și Chinonic.
Semnificațiile liturgico-muzicale ale Axionului i-au preocupat pe muzicologii acestei clase de cântări din cadrul Sfintei Liturghii: Nicu Moldoveanu, Sebastian Barbu – Bucur, Vasile Stanciu, Nicolae Necula, care au definit Axionul ca fiind un imn închinat Maicii Domnului ce se cântă la Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, după sfințirea darurilor de pâine și de vin, după ecfonisul „mai ales pentru Preasfânta”. Axionul este format din două părți: „Cuvine-se cu adevărat…” și „Ceea ce ești mai cinstită”. Prima parte este un adaos făcut mai târziu, și anume după sec. al – X – lea, de către călugării atoniți, conform unei legende, o intervenție cerească, ca o parafrazare și introducere lămuritoare a textului initial, iar partea a doua este irmosul cântării a – IX – a din canonul de la Denia din Joia Patimilor, compus de Cosma de Maiuma din sec. al – VIII – lea. Combinate, ele au dat Axionul. El este considerat axionul obișnuit al Liturghiei Sf. Ioan Gură de Aur.
Încă din partea introductivă am ținut să amintesc că demersul științific s-a axat numai pe clasa de cântări liturgice numită axion duminical – Cuvine-se cu adevărat…, (cunoscut și cu o altă traducere: Vrednică ești…, sau Cade-se cu adevărat…,).
Studiul de față are la bază cercetarea fondului de manuscrise muzicale românești și românești-grecești din sec. XIX, care conțin axioane, aflate în bibliotecile românești, axându-se în special asupra codicelor din Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Națională Română, Biblioteca Sfântului Sinod, dar și asupra câtorva biblioteci din Mănăstiri cum ar fi: Biblioteca Mănăstirii Stavropoleos, Biblioteca Mănăstirii Lainici, Biblioteca Mănăstirii Dintr-un lemn și Biblioteca Mitropoliei Olteniei, Biblioteca Mănăstirii Tismana, Biblioteca Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, Biblioteca personală a Părintelui Prof. Alexie Buzera, Biblioteca Mănăstirii Clocociov, Biblioteca Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Grigorie Teologul” din Craiova. Din cele peste 400 de manuscrise cercetate am descoperit 295 de Axioane duminicale românești, alcătuite în notație hrisantică, pe toate cele opt moduri bizantine.